03-30-2013, 02:19 PM
Mai am un episod din Am terminat primul sezon din Game of Thrones and so far, so good. Aveam cateva franturi in minte din perioada in care a fost pe HBO, asta fiind probabil si motivul pentru care aveam prejudecati in privinta sa, prejudecati care s-au dovedit a fi nefondate. Serialul e excelent din toate punctele de vedere, nu stiu daca pot sa ii reprosez ceva. O sa il laud putin si o sa iau partile bune pe rand.
Setting-ul probabil ca e celebru deja, si cu toate ca nu se ridica la nivelul unui LotR are o aroma proprie si oarecum proaspata. Spun oarecum pentru ca in definitiv nu e altceva decat un amalgam de culturi si civilizatii care isi au radacinile infipte adanc in realitate. Mai e si partea de fictiune, si ea imprumutata si amestestecata bine (avem dragoni, un fel de zombie-Yeti, magie neagra etc). Probabil ca de aici iese tot farmecul serialului si al cartilor (nu am citit, doar presupun ca ar fi la fel de interesante ca si ecranizarea), din amestecul de multe elemente reale cu unele elemente fictionale. Ai o Europa medievala cu elemente orientale, dublata de mituri cunoscute si elemente fantastice rupte din diverse mitologii, toata treaba asta fiind situata intr-un timp necunoscut, pe un taram necunoscut.
Highlight-ul vine insa din alta parte, de la personaje si de la poveste. Sunt in jur de 15-20 de personaje cu roluri destul de importante si o increngatura de povesti cu o radacina comuna. Pe langa asta, fiecare poveste secundara e bine construit si se integreaza in planul mare fara sa para ceva fortat. Personajele pe cat de multe sunt, pe atat de interesante. Majoritatea nu sunt altceva decat exponenti ai unei trasaturi de caracter pe baza carora sunt construite tipologii umane: Ned Stark e cavalerul onorabil si e opus din orice punt de vedere de Jaime Lannister; regina este tipul femeii puternice care isi cunoaste bine calitatile si stie sa isi foloseasca armele, la fel ca si Lady Stark, deosebirea fiind ca una isi foloseste puterea in scopuri pozitive iar cealalta pentru comploturi; mai avem regele desfranat, cavalerul cazut in dizgratie, bastardul, conducatorul neexperimentat (Joffrey vs Robb), fiica baietoasa etc. Per total, cam tot ce te-ai astepta sa vezi intr-o poveste medievala.
Povestea ca un tot e supermegaultra epica, iar asta e de ajuns. Are un aer de telenovela destul de puternic, dar cred ca ceea ce salveaza GoT de la a fi o telenovela medievala e felul in care e spusa povestea si dialogurile. Zicea si Beowulf mai sus despre asta si recunosc ca am fost reticent la inceput. Are insa dreptate, dialogurile sunt foarte witty si curg bine. Actorii isi fac si ei treaba foarte bine si dau sentimentul de autenticitate de fara de care toata partea de storytelling ar fi fost mediocra.
Cand vorbeam despre Spartacus in postul de mai sus, ziceam ca nu mi-a placut faptul ca intreg serialul e construit pe combinatia sex-lupte. GoT are si el partea lui de sexualitate, dar spre deosebire de Spartacus dozajul e mult mai echilibrat. Apare acolo unde trebuie si de obicei are un scop destul de bine definit. La fel si luptele, nu sunt decat 4-5 mai importante in tot sezonul, astfel ca naratiunea primeaza in fata actiunii.
Ce ar mai fi de mentionat sunt decorurile si locatiile. Am vazut un film scurt in care producatorii vorbeau despre intentia de a da veridicitate intregului univers al filmului si pot sa spun ca le-a iesit. Locatiile sunt realiste, dar in acelasi timp par rupte dintr-un basm.
In concluzie, primul sezon e excelent. Cred ca imi venise in minte si un lucru care m-a dernanjat pe parcursul episoadelor, dar l-am uitat intre timp. Oricum probabil ca nu era ceva important.
Season two, here I come!
Setting-ul probabil ca e celebru deja, si cu toate ca nu se ridica la nivelul unui LotR are o aroma proprie si oarecum proaspata. Spun oarecum pentru ca in definitiv nu e altceva decat un amalgam de culturi si civilizatii care isi au radacinile infipte adanc in realitate. Mai e si partea de fictiune, si ea imprumutata si amestestecata bine (avem dragoni, un fel de zombie-Yeti, magie neagra etc). Probabil ca de aici iese tot farmecul serialului si al cartilor (nu am citit, doar presupun ca ar fi la fel de interesante ca si ecranizarea), din amestecul de multe elemente reale cu unele elemente fictionale. Ai o Europa medievala cu elemente orientale, dublata de mituri cunoscute si elemente fantastice rupte din diverse mitologii, toata treaba asta fiind situata intr-un timp necunoscut, pe un taram necunoscut.
Highlight-ul vine insa din alta parte, de la personaje si de la poveste. Sunt in jur de 15-20 de personaje cu roluri destul de importante si o increngatura de povesti cu o radacina comuna. Pe langa asta, fiecare poveste secundara e bine construit si se integreaza in planul mare fara sa para ceva fortat. Personajele pe cat de multe sunt, pe atat de interesante. Majoritatea nu sunt altceva decat exponenti ai unei trasaturi de caracter pe baza carora sunt construite tipologii umane: Ned Stark e cavalerul onorabil si e opus din orice punt de vedere de Jaime Lannister; regina este tipul femeii puternice care isi cunoaste bine calitatile si stie sa isi foloseasca armele, la fel ca si Lady Stark, deosebirea fiind ca una isi foloseste puterea in scopuri pozitive iar cealalta pentru comploturi; mai avem regele desfranat, cavalerul cazut in dizgratie, bastardul, conducatorul neexperimentat (Joffrey vs Robb), fiica baietoasa etc. Per total, cam tot ce te-ai astepta sa vezi intr-o poveste medievala.
Povestea ca un tot e supermegaultra epica, iar asta e de ajuns. Are un aer de telenovela destul de puternic, dar cred ca ceea ce salveaza GoT de la a fi o telenovela medievala e felul in care e spusa povestea si dialogurile. Zicea si Beowulf mai sus despre asta si recunosc ca am fost reticent la inceput. Are insa dreptate, dialogurile sunt foarte witty si curg bine. Actorii isi fac si ei treaba foarte bine si dau sentimentul de autenticitate de fara de care toata partea de storytelling ar fi fost mediocra.
Cand vorbeam despre Spartacus in postul de mai sus, ziceam ca nu mi-a placut faptul ca intreg serialul e construit pe combinatia sex-lupte. GoT are si el partea lui de sexualitate, dar spre deosebire de Spartacus dozajul e mult mai echilibrat. Apare acolo unde trebuie si de obicei are un scop destul de bine definit. La fel si luptele, nu sunt decat 4-5 mai importante in tot sezonul, astfel ca naratiunea primeaza in fata actiunii.
Ce ar mai fi de mentionat sunt decorurile si locatiile. Am vazut un film scurt in care producatorii vorbeau despre intentia de a da veridicitate intregului univers al filmului si pot sa spun ca le-a iesit. Locatiile sunt realiste, dar in acelasi timp par rupte dintr-un basm.
In concluzie, primul sezon e excelent. Cred ca imi venise in minte si un lucru care m-a dernanjat pe parcursul episoadelor, dar l-am uitat intre timp. Oricum probabil ca nu era ceva important.
Season two, here I come!